Ce sunt Carbohidratii?
Cu ceva ani in urma, cand cineva care dorea sa slabeasca intreba ce ar trebui sa faca pentru a pierde cateva kilograme, raspunsul se baza pe conceptia ca alimentele bogate in carbohidrati trebuie evitate, acestia nefiind benefici sanatatii si dietei.
Insa, in lumina ultimelor cercetarii si studii facute in domeniul nutritiei, s-a constatat ca, de fapt, carbohidratii sunt de doua tipuri, unii fiind foarte utili sanatatii si chiar curelor de slabire. Desi unele dintre cele mai celebre diete, cum ar fi Atkins sau South Beach, propuneau excluderea masiva a carbohidratilor din alimentatie, lucru ce a starnit diferite opinii in lumea medicala. Aceste diete sarace in carbohidrati insa, nu sunt tocmai sanatoase, corpul uman avand nevoie de o alimentati echilibrata care sa contina carbohidrati buni, grasimi, proteine.
Intr-adevar, carbohidratii din painea alba, paste, orez alb, produse de patiserie, dulciuri, sucuri si alte produse alimentare ultra procesate, contribuie la kilogramele in plus si sunt un impediment intr-o dieta, insa exista si surse de carbohidrati ce aduc un aport necesar functionarii corecte a organismului, cum ar fi cerealele integrale, fructele, legumele.
Carbohidratii se gasesc intr-o gama variata de mancaruri, cum sunt: painea, fasolea, mazarea, laptele, porumbul, cartofii, prajiturile, pastele, sucurile. De asemenea, carbohidratii sunt prezenti in alimente sub mai multe forme: zaharuri, fibre si amidon.
Baza oricarui carbohidrat este constituita de molecula de zahar, o uniune simpla a carbonului, oxigenului si hidrogenului. Amidonul si fibrele sunt, in esenta, lanturi de molecule de zahar. Unele contin sute de molecule legate liniar, altele fiind cu o structura complexa.
Carbohidratii erau grupati in doua mari categorii: carbohidratii simpli, ce inludeau zaharuri, cum este, spre exemplu, fructoza, dextroza sau glucoza si carbohidratii complecsi ce erau considerati sanatosi, insa situatia e ceva mai complicata de atat.
Sistemul digestiv utilizeaza toti carbohidratii cam in acelasi mod - ii descompune (sau cel putin incearca) in molecule individuale de zahar, avand in vedere ca acestea sunt suficient de mici pentru a trece in circuitul sanguin. De asemenea, converteste carbohidratii cei mai digerabili in glucoza (cunoscuta si sub denumirea de zaharul din sange), fiindca celulele corpului uman sunt create sa utilizeze glucoza ca pe o sursa universala de energie.
Fibrele fac exceptie. Ele au o structura ce nu poate fi descompusa ce corpul uman in molecule de zahar,
astfel ca trec prin aparatul digestiv, nedigerate.Fibrele sunt de mai multe tipuri: fibrele solubile, ce se dizolva in apa, si fibrele insolubile, care nu se dizolva in apa.
Desi nici unui dintre cele doua tipuri de fibre nu hranesc corpul, ele asigura sanatatea acestui, in mai multe feluri.
Fibrele solubile se leaga de substantele cu grasimi din intestine, ajutand astfel la eliminarea lor din
corp, fapt ce duce la scaderea colesterolului rau ( LDL ). Ajuta totodata la regularizarea modului in care
corpul foloseste zaharurile, ajutandu-l la mentinerea unui nivel constant al zaharului din sange si stapanirea foamei.
Fibrele insolubile ajuta organismul la tranzitul digestiv, impingand mancarea prin tractul intestinal, promovand astfel o digestie regulata si prevenind constipatia.
Insulina si Diabetul
In momentul in care mancati un aliment ce contine carbohidrati, organismul descompune carbohidratii digerabili in molecule de zahar, ce trec in sange. Pe masura ce nivelul de zahar din sange creste, niste celule speciale din pancreas produc din ce in ce mai multa insulina, un hormon ce semnalizeaza celulelor ca este timpul sa absoarba zaharul din sange pentru transformare in energie sau depozitare.
Astfel ca, celulele devin ca niste bureti pentru zaharul din sange, determinand nivelul acestuia din circuitul sanguin sa scada. In acel moment alte celule din pancreas incep sa secrete glucagon, un hormon ce-i spune ficatului sa inceapa eliberarea zaharului depozitat. Aceasta interactiune a insulinei cu glucagonul, are rolul de a asigura un nivel constant de zahar in corp, acesta fiind necesar functionarii tuturor sistemelor organismului, si foarte important pentru creier.
Insa, la anumiti oameni, acest ciclu nu functioneaza corect. Persoanele care sufera de diabet de tip 1 au o productie redusa de insulin, fapt ce impiedica absorbtia de zahar in celule. Cei care sufera de diabet de tip 2, in general, incep prin a avea o alta problema: celulele lor nu raspund corect la semnalul dat de insulina,de a absorbi zahar. Aceasta afectiune mai este cunoscuta si sub denumirea de "rezistenta la insulina" , cauzand un nivel de zahar din sange si insulina, crescut chiar si dupa ce s-a luat masa, un timp indelungat. Astfel ca, in timp, solicitarea crescuta a celulelor responsabile cu secretia de insulina, duce la deteriorarea acestora, astfel ca productia de insulina incetineste, apoi se opreste.
Rezistenta la insulina nu este doar o problema legata de zaharul din sange. A fost asociata cu o varietate de alte afectiuni, incluzand tensiune crescuta, nivel ridicat al trigliceridelor, nivel scazut al colesterolului HDL (care este colesterol bun) si greutate corporala mare. Cauzele acestei afectiuni sunt: stilul de viata sedentar, excesele alimentare, obezitate, o dieta bogata in carbohidrati procesati.
Un mod de a imbunatati senzitivitatea insulinei este de a inlocui cerealele rafinate cu cele integrale.
Carbohidratii si Indexul Glicemic
Impartirea carbohidratilor in simpli si complecsi are sens doar la nivel chimic, insa nu are prea mare sens in scopul de a explica ce se intampla cu diferitele tipuri de carbohidrati din organism. De exemplu, amidonul din painea alba si cartofii prajiti se califica drept carbohidrat complex, insa corpul transforma amidonul in zahar aproape la fel de repede cum ar procesa glucoza pura. Fructoza ( zaharul din fructe) este un carbohidrat simplu, insa are un efect minim asupra zaharului din sange.
Un nou sistem, numit Index Glicemic, are ca scop clasificarea carbohidratilor, bazandu-se pe cat de repede si cat de mult accelereaza nivelele de zahar din sange, in comparatie cu glucoza pura. Alimentele cu un index glicemic mare, cum ar fi painea alba, cauzeaza cresteri rapide ale zaharului din sange.
Alimente cu un index glicemic mic, cum ar fi ovazul integral, sunt digerate mai incet, cauzand o schimbare mai lenta si mai mica a nivelului de zahar din sange.Indexul glicemic mai mare sau egal cu 70 defineste un aliment ca avand index glicemic ridicat, iar cel ce este mai mic sau egal cu 55, index glicemic scazut.Dietele care sunt bogate in alimente cu index glicemic ridicat, duc la o crestere rapida a zaharului din sange, fiind asociate cu riscul crescut de diabet, boli cardiovasculare,obezitate, infertilitate, cancer de colon.
Pentru controlarea diabetului de tip 2 si o stare generala buna sunt recomandate alimentele cu index glicemic scazut.
Un site complet unde puteti gasi o lista cu alimente si indecsii lor glicemici: www.glycemicindex.com
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu